joi, 22 iunie 2017

Despre barca pescarului


Despre Barca Pescarului - Descriere

Orice pescar sportiv, viitor posesor al unei ambarcatiuni, trebuie sa cunoasca cateva elemente de baza referitoare la acestea. Mentionam ca in cele ce urmeaza vom prezenta doar notiuni legate de ambarcatiunile realizate din materiale rigide. Unele dintre aceste notiuni sunt insa valabile si pentru barcile gomflabile, despre care vom vorbi intr-un material viitor.
Structurarea unei ambarcatiuni:


• Prora – partea anterioara a unei ambarcatiuni;
• Pupa – partea posterioara a unei ambarcatiuni;
• Bordaj – partile laterale ale ambarcatiunii, realizate din material lemnos, metal sau fibra de sticla;
• Carena – partea exterioara a corpului unei ambarcatiuni, situata sub linia de plutire;
• Linie de plutire – linia pana unde o ambarcatiune se scufunda in apa, la capacitatea de incarcarcare proiectata. La unele ambarcatiuni aceasta linie este marcata pe exteriorul bordajului, de catre producator;
• Etambou (oglinda) – partea posterioara (pupa) a unei ambarcatiuni, de regula dreapta si deosebit de rezistenta. De el se fixeaza carma (la barcile cu rame) sau motorul exterior (outboard motor). In cazul barcilor din fibra de sticla, oglinda este de regula intarita cu o placa metalica, pentru fixarea motorului
Din punct de vedere al formei, oglinda poate fi de doua feluri:
- oglinda inalta, nedecupata – accepta doar motor cu cizma lunga; avantaj: pot fi
folosite motoare puternice; viteza mai mare, iar valul de pupa patrunde in barca doar in situatii exceptionale;
- oglinda joasa sau decupata – accepta si motor cu cizma scurta; dezavantaj: la viteza maxima valul de pupa poate introduce apa in barca. De mentionat ca la anumite tipuri de ambarcatiuni (caiac, canoe, lotca etc.) oglinda lipseste, atat prora cat si pupa avand forma ascutita coeficient de hidrodinamicitate maxim, deplasare mai lina fara val de pupa, mai usoara si mai rapida;
• Chila – elementul principal al scheletului unei ambarcatiuni, dispusa longitudinal la fundul acesteia, constituita dintr-o „grinda” rezistenta, de care se leaga etrava (la prora), etamboul sau oglinda (la pupa) si crivacele (transversal);
• Etrava – element de rezistenta, in continuarea chilei, care inchide corpul unei ambarcatiuni la extremitatea prorei; de regula extrem de rezistent, cu ajutorul ei barca deschizandu-si drumul prin apa;
• Crivac (crivace) – piesa de rezistenta din scheletul transversal al unei ambarcatiuni, legata de chila (in partea inferioara), de care se fixeaza bordajul; in cazul lotcilor traditionale, numarul crivacelor constituie indicativul de lungime al acestora;
• Copastie – element de rezistenta, in care se fixeaza capetele superioare ale crivacelor, constituind o bordura rigida (din lemn, metal, etc.) la partea superioara a bordajului unei ambarcatiuni;
• Punte – in cazul barcilor, partea acoperita a zonei prora, de extindere variabila; in cazul barcilor din fibra de sticla, in compartimentul puntii se afla unul din flotoarele obligatorii ale barcii (o masa de spuma poliuretanica) si uneori „camera ancorei”;
• Flotabilitatea sau starea de plutire – este una din principalele calitati nautice ale unei ambarcatiuni. Reprezinta capacitatea acesteia de a pluti cu o incarcatura data si la un pescaj determinat de legea echilibrului dintre greutatea navei si aceea a volumului de apa dezlocuit de partea sa imersa.
Orice ambarcatiune dispune de o flotabilitate efectiva, asigurata de volumul etans al carenei corespunzator liniei de plutire de plina incarcare şi de o rezerva de flotabilitate, asigurata de spatiul etanş al operei moarte, determinat de bordul liber si destinata sigurantei in navigatie pe ape agitate si in cazuri de inundare partiala. Rezultanta fortelor de flotabilitate are punctul de aplicatie in centrul de flotabilitate, care este centrul de carena. In cazul barcilor din fibra de sticla, rezerva de flotabilitate asigura plutirea barcii si in cazul rasturnarii acesteia, prin „flotoarele obligatorii” situate in spatiul prora, pupa si in peretele bordajului sau al carenei (cerinta obligatorie prin lege);
• Pescaj – inaltimea de la chila pana la linia de plutire a unei ambarcatiuni.
• Ruliu – oscilatie de rotatie „laterala” a unei ambarcatiuni, in jurul axei sale longitudinale;
• Babord – partea din stanga unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);
• Tribord – partea din dreapta unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);


marți, 20 iunie 2017

Perioade favorabile de pescuit ale diferitelor speci de pesti



Caleandarul Pescarului

Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.).
Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.
Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
Dar acest tabel nu reprezinta decat o caracteristica generala. Oricine stie ca sunt si alti factori care determina sansele in pescuit. O racire brusca a vremii determina o inactivitate in hranirea pestilor si deplasarea acestora spre locuri mai adanci. Nu mai vorbim si de calitatea apei, aceasta fiind un factor hotarator in prezenta pestilor.... Daca presiunea atmosferica stagneaza, sau este in crestere, fiind combinata si cu o temperatura favorabila (temperatura ambianta cu cca 1-5 grade mai mare ca cea a apei).


sâmbătă, 17 iunie 2017

Temperatura si gradul de oxigenare a apei



Temperatura si gradul de oxigenare a apei

In orice ecosistem acvatic, dar cu precadere in cele stagnante, exista o stratificare a maselor de apa in functie de anumiti factori.
Din punct de vedere al patrunderii luminii, in straturile superficiale ale apei are loc o incalzire a acesteia, o intensitate crescuta a fotosintezei si implicit o buna oxigenare a apei. Aceste ape au productivitate primara ridicata si reprezinta mediul cel mai favorabil faunei piscicole.
Solubilitatea oxigenului in apa este insa invers proportionala cu temperatura. Cu cat apa este mai rece cantitatea de oxigen dizolvat este mai mare. Prin urmare in perioada de vara, in apele cu vegetatie excesiva, transparenta scazuta si temperaturi ridicate, se instaleaza un anumit deficit de oxigen, situatie in care pestii se retrag la umbra, in apele mai reci, iar instinctul de hranire este la cote minime. In timpul caldurilor de vara, acest fenomen este maxim in intervalul dintre orele 10 - 17.
Temperatura apei este in continua schimbare, functie de conditiile atmosferice si anotimp. Se stie ca apa se incalzeste relativ repede, dar se raceste mai lent decat uscatul sau aerul. Stim de asemenea ca densitatea si greutatea specifica maxima a apei se inregistreaza la temperatura de 4 gr.C, masele de apa avand aceasta temperatura situandu-se la fundul lacului, de exemp. In zona climatica a tarii noastre, functie de anotimp, apa lacurilor adanci inregistraza doua perioade de stratificare si doua perioade de circulatie verticala (omogenizare).
De mentionat ca in lacurile si baltile de mica adancime, stratificarea termica are loc doar in timpul zilelor calduroase si este de scurta durata deoarece vanturile si noptile racoroase pot determina uniformizarea temperaturilor apei din lac => in 24 de ore poate avea loc intreaga scara a variatiilor termice, care in lacurile adanci are loc in cadrul unui ciclu anual.
Ce semnificatie are acest fenomen pt. pescarul sportiv?
- pestii nerapitori hranindu-se la intensitate maxima la temp. ale apei de aprox. 24 gr.C; zilele in care aceasta temperatura este dominanta, in masa apei, sunt cele mai "prinzatoare" pt. aceasta categorie de pesti.
- pestii rapitori se hranesc cel mai activ la temp. ale apei de 16 - 18 gr.C, temperatura la care miscarea "albiturii" este mult diminuata; astfel se explica "varfurile" de primavara si toamna in cazul pescuitului la rapitori.


duminică, 11 iunie 2017

Momirea cu ajutorul lansetei



Momirea cu ajutorul lansetei

Aceasta este poate cea mai eficienta metoda, avand in vedere ca nada si momeala ajung exact in acelasi loc.
Singura problema pare a fi insa cantitatea de nada pe care o poti trimite, mai ales daca folosesti o lanseta usoara. Insa, dupa cum am spus, exista mai multe metode si, in plus, calitatea nadei conteaza enorm.
Nadirea cu ajutorul lansetei se face folosind momitorul, firul solubil, saculetul PVA sau racheta.
Momitorul (arc) - Reprezinta de departe cea mai cunoscuta si impamantenita metoda de nadire. Acest arc se poate umple cu pasta dintr-o anumita momeala sau amestec de momeli. Trebuie sa aveti grija sa folositi un momitor de culoare inchisa pentru ca el, in apropierea nadei, sa nu sperie pestele.
Saculetul PVA - Poate unul dintre cele mai interesante moduri de nadire, saculetul solubil este chiar o solutie ok. De ce spun asta? Pentru ca in acel saculet, pe langa nada puteti pune si montura cu carlig. In apa, in cateva minute firele se topesc, iar continutul eliberat in acelasi loc. Retineti inca un aspect important, si anume acela ca astfel nici nu va mai puneti problema incurcarii firului.
Firul solubil - Este foarte bun pentru boabe de porumb, care reprezinta un deliciu pentru crap. Boabele de porumb se trag pe croseta, apoi se pun pe firul solubil si se leaga firul, cu ambele capete, de montura. Urmeaza lansarea si, oadata in apa, firul se va topi lanad boabele libere exact langa momeala.
Racheta - Este o teava din plastic ce are la capatul superior o camera cu aer, iar in capatul interior un sistem de prindere. Intradevar, duce o cantitate de nada mai mare, dar trebuie lansata cu altceva decat lanseta cu care pescuiti. Si, in principiu, trebuie sa lansati racheta in acelasi loc (necesita o mare precizie) unde este momeala si asta o faceti cu o lanseta de putere mare.